Cum marchezi concediul de odihnă, concediul medical și zilele libere în foaia de prezență

Cinci stări pe care trebuie să le poți distinge

Într-o lună, un angajat poate avea zile lucrate, zile libere, concediu de odihnă, concediu medical și absențe. Fiecare se marchează separat, pentru că are alt efect asupra salariului și alte reguli. Convenția cea mai folosită:

Concediul de odihnă

Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaților și nu poate fi cedat sau limitat (art. 144). Durata minimă este de 20 de zile lucrătoare (art. 145 alin. (1)); durata efectivă se stabilește în contractul individual de muncă. Sărbătorile legale în care nu se lucrează nu se includ în durata concediului (art. 145 alin. (3)), deci o săptămână de concediu care conține o sărbătoare legală consumă mai puține zile.

Concediul se efectuează în fiecare an. Dacă din motive justificate nu a fost efectuat integral, angajatorul îl acordă, cu acordul salariatului, într-o perioadă de 18 luni începând cu anul următor, iar compensarea în bani este permisă doar la încetarea contractului (art. 146). De aceea pontajul contează: din el reiese câte zile de CO a efectuat fiecare, deci câte mai are.

• Marchează CO pe zilele lucrătoare din concediu; weekendul și sărbătorile rămân L și S.
• Ține cererea de concediu și aprobarea alături de foaie.
• Notează la sfârșit de lună totalul zilelor de CO din lună.

Concediul medical

Se marchează CM pentru zilele acoperite de certificatul medical. Certificatul se predă angajatorului și se păstrează în dosar; indemnizația se calculează și se plătește potrivit regulilor de asigurări sociale, de care se ocupă contabilitatea. Pentru foaia de prezență contează corectitudinea zilelor: marchezi CM de la data de început până la cea de sfârșit din certificat; cum se tratează zilele nelucrătoare din interval stabilește contabilul, după regulile aplicabile.

Zile libere și sărbători legale

Repausul săptămânal este de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica (art. 137). Sărbătorile legale în care nu se lucrează sunt cele din art. 139: 1 și 2 ianuarie, 6 și 7 ianuarie, 24 ianuarie, Vinerea Mare, prima și a doua zi de Paște, 1 mai, 1 iunie, prima și a doua zi de Rusalii, 15 august, 30 noiembrie, 1 decembrie și prima și a doua zi de Crăciun, plus alte zile stabilite prin lege sau prin contractul colectiv.

În foaie, aceste zile apar ca L sau S, nu ca absențe. Dacă cineva a lucrat într-o sărbătoare legală (în unitățile unde activitatea nu poate fi întreruptă), ziua se trece ca zi lucrată, cu orele reale, iar compensarea se face după regulile aplicabile unității.

Absență sau învoire?

Absența nemotivată și învoirea nu sunt același lucru: prima are consecințe disciplinare și salariale, a doua e aprobată dinainte. Notează-le diferit (A pentru absență, un cod propriu pentru învoire plătită sau neplătită, dacă ai așa ceva în regulamentul intern) și păstrează documentul de aprobare.

Greșeli frecvente

• CO pe weekend. Concediul se calculează pe zile lucrătoare; weekendul rămâne zi liberă.
• CO pe o sărbătoare legală. Sărbătoarea nu consumă o zi de concediu.
• CM fără certificat. Fără document, ziua e absență, nu medical.
• Totaluri greșite la final. Zilele de CO, CM și absențe trebuie să se adune cu zilele lucrate și cele libere la numărul zilelor lunii.

Scris dePetruț Nicolae

Optometrist, cu peste zece ani în optica medicală. Scrie despre ce funcționează într-un cabinet sau magazin real și construiește aplicațiile de care a fost nevoie pe teren.

Despre autor